Imposibilitatea „locuirii” in bine sau in rau
Dupa cum bine stim in lume exista o lupta pe care noi o ducem impotriva raului sau poate o lupta cu ajutorul careia sa ne gasim locuinta in unuia dintre aceste doua realitati. Cred ca e imposibil sa ne gasim aceasta locuinta deoarece aceasta permanetizare a vreunuia e imposibil e aberant sa credem ca vom putea vreodata savarsi binele sau raul in totalitate si dau un exemplu. De exemplu un om care savarseste binele se crede bun mult mai bun ceea ce face sa ii creasca mandria el creste in bunatate doar cu gandul sau si prin fapte dar niciodata nu va reusi sa creasca in bunatate deoarece mandria il va atrage inapoi. De cealalta parte e omul care pacatuieste el datorita pacatelor se crede cel mai slab dintre toti ceea ce ii aduce umilinta care il ridica, el cade din cauza pacatelor dar este ridicat de umilinta el ramane pe aceeasi treapta cu omul bun. Daca asociem umilinta sfantului si mandria pacatosului vom avea pe ambele sosiri la locuinte la bine sau la rau dar acest lucru e imposibil deoarece nu se explica cum din oameni pacatosi avem sfintii cei mai mari astfel cucat creste binele cu atat creste si raul. Totusi referitor la viata viitoare nu stiu sincer imi permit totusi sa il citez pe Nietzsche: E aberant sa crezi ca intr-o lume viitoare va fi permanetizarea unuia dintre acesti doi termeni Bine si Rau. Totusi nu incetez sa imi continui lupta de „a deveni sfant” deoarece vroiam sa o incep cu ceva timp in urma si trec in fiecare zi pe langa cel care as vrea sa fiu el este undeva acolo si inca asteapta ca intr-o zi sa-mi dau tot asentimentul pentru a-l primi. Nushtiu daca voi reusi nu imi ramane decat sa incerc.
Multa Bafta si tie!
Nu trebuie sa-ti propui sa devii sfant,asta nu e un ideal.Idealul e sa te mantuiesti,fie si intr-un colt la poarta raiului.Tinzi prea sus,sa nu fie urcarea prea grea!Sfintii erau modesti si nu-si constientizau propria sfintenie!
🙂 poate ca sunt un pic cam visator
in niciun caz nu vreau sa devin sfant… nici nu am sanse, o intrebare cat de des crezi ca se gandeste un om la mantuire… mai ales acum de anul nou???
Cei ce nu si-au lasat mintea de tot in oala cu carnati!
=))
tare.. si eu pot spune ca in ultimul timp nu prea m-am gandit la mantuire… sunt prea atras de ce e pe pamant… 🙂