Despre cei doi S.S. :)
Despre cei doi S. S., simple initiale in fata sensului carora, mereu as fi in stare sa ma inchin, cei drept… aproape mereu. Sa le explic acum si sensul. Primul „S” este putin mai tragic, dar cred k nu ne putem lipsi de el, deoarece el reprezinta suferinta… Nu am ajuns inca sa o accept in totalitate, cu toate ca as putea spune (sigur, la fel ca si tine), ca privind in urma se culeg de pe urma ei roade deosebit de importante in formarea noastra, e cam greu sa o acceptam, pentru mine e foarte greu sa o inteleg, singurul lucru care m-a linistit cu privire la ea a fost ca un lucru pe care il intelegem nu-si mai are acelasi sens ca inainte, mai bine sa sufar, decat sa stiu ca sufar pentru ceva anume… cred ca a suferi pentru ceva sau cineva anume e o lasitate… deoarece reducem din intensitatea ei… Al doilea „S” este speranta, o speranta care ne face sa „visam” ca va fi bine, inchidem ochii si ne imaginam cam cum ar vrea sa fie… uneori stiind ca poate niciodata nu ni se va implini visul… Oare acesti doi „S” se ajuta reciproc??? Se completeaza??? Am fi tentati sa spunem ca da… ei bine eu nu cred, speranta ar reduce intensitatea suferintei ceea ce inseamna lasitate… iar neimplinirea sperantei aduce o reala suferinta… ce-l putin asta e parerea mea 🙂 .
Pana nu iubesti nu sti ce-i aia suferinta,pana nu pierzi nu sti ce-ai avut,pana nu doare nu sti ce-a fost bucuria….caci omul e fiinta care traieste prezentul in viitor,iar trecutul in prezent,iar viitorul e un vis frumos nerealizabil!
S de la Suferinta?Cine o accepta?Nimeni.
S de la Speranta?Cine spera?Doar cine crede!
Cine doreste sa citeasca articolul lui Plesu despre Speranta il gaseste aici:
http://inelulluigyges.wordpress.com/2009/11/02/noiembrie-muzica-si-plesu/