Putem trai fara „rit” ?
Acest post „s-a nascut” in urma unei discutii, care m-a frapat. De multe ori credem ca oamenii invatati nu pot lua lectii de la oricine (nu ma consider un om invatat) insa in ciuda orgoliului meu, am avut parte de o lectie interesanta. Totul a inceput de la o discutie cu un domn de la un oarecare hypermarket.
El: Esti din *****?
Eu: Nu, doar invat la o facultate din ****
El: Unde mai exact?
Eu: La ********. 😀
El: Hopa! … da ce sa faci peste tot e greu. Eu am fost plecat prin o gramada de tari la munca, peste tot e greu. Drumul tau e frumos dar greu. Am fost la munca in Spania, Franta, Italia, China, Japonia.
Eu: Care tara dintre acestea v-a ramas la inima, ca fiind cea mai draga?
El: Japonia, fara discutie.
Eu: De ce?
El: Au un ritual extraordinar al ceaiului. Crede-ma e apa acolo, e doar apa, dar ritualul e extraordinar, simti ca faci parte din lume, simti ca esti cineva, ca ai o forta. 🙂
Ce-i drept mi-a dat mult de gandit. In fiecare zi merg la biserica si niciodata nu am trait nici macar asemenea unui „ritual al ceaiului”.
Frumoasa lectie! … mai vreau…. 😦
Foarte înţelept gând! Suntem, cred, departe de semnificaţia acestui cuvânt „ritual”…în sens profund spiritual! Oamenii nu au ritualuri…au obiceiuri…rituri…nu-i totuna, şi iarăşi ne ciocnim de semantică. Ritualul în adevărata lui accepţiune…te înalţă, te purifică spiritual!
iar semantica…. 😦
Cunosteam si eu cate ceva despre aceasta arta a servirii ceaiului, dar dupa citirea acestui articol pot sa spun ca nu mai am intrebari! 🙂
http://calypsodream.wordpress.com/2010/03/16/tea/#comments
Daca ai timp, citeste-l este foarte interesant! 😀
multumesc 😀
Nu stiu daca putem trai fara rit…chestia e ca in afara lui ne este foarte greu!
asa e 😦
„Ce-i drept mi-a dat mult de gandit. In fiecare zi merg la biserica si niciodata nu am trait nici macar asemenea unui “ritual al ceaiului”.”
… daca orgoliul tau, pe care-l constientizezi, te lasa sa citesti un sfat de la un pacatos ca mine, atunci, te rog, citeste-l :
La Sfanta Liturghie nu avem nevoie de „ritualul ceaiului”. Acolo ne intalnim cu CEL MAI BUN PRIETEN pe care-l poate avea un om, cu ISUS CRISTOS ! El este si Regele Universului dar si Mantuitorul nostru, adica cel care ne aduce mantuirea si Viata vesnica. Despre acest lucru au scris atatia incat un pacatos ca mine nu poate decat sa se opreasca aici.
Frumoasa lectie! … mai vreau….
Daca mai vrei cu adevarat atunci vei cauta sa intelegi ce se petrece la Sfanta Liturghie … si, dupa aceea, o sa spui : ritualule din Japonia, esti un nimic pe langa Domnul meu !
Si ca sa nu crezi ca glumesc, repet, daca te intereseaza, iti las o adresa de mail : anul_preotiei@yahoo.com …. sper ca orgoliul te va lasa …. 🙂
Te salut cu salutul Domnului :
Iubire, Pace, Bucurie ! 🙂
Dumnezeule meu, acum , in Postul Mare, cand tu te pregatesti sa mori pe cruce pentru noi, jertfa ta nu face nici macar cat un amarat de ritual al ceaiului. Mons. Vladimir Ghika: „Pentru mine e uluitor ca si acum, dupa doua mii de ani, porunca lui Isus „Sa va iubiti unii pe altii” e tot porunca noua”. Trist… Cata suferinta pentru bietul Isus…
😦