Prima pagină > 1, bloguri, bloguri bune, dezamagire, Filozofie, nou > Oare chiar stim ce cerem?

Oare chiar stim ce cerem?

Neputinta ma face sa cer ajutorul… il cer doar ca uneori dupa acest „cersit” reflectez si imi dau seama ca nu stiu ce cer… Cer fara sa ma gandesc ca uneori eu pot face, sau ca uneori e ireal ceea ce cer. (sa nu mai aduc in discutie si neputinta de a primi ceea ce am cerut)… suntem prea mici si prea neintelesi intr-o lume atat de profunda…

Anunțuri
  1. Aprilie 11, 2010 la 9:57 am

    Tu ştii ce ceri. Problema este cui! Cui îi ceri ajutorul! Sfaturile celorlalţi sunt adeseori un compromis între interesul tău şi al lor.
    Cazul ideal este atunci când te cunoaşte cineva atât de bine încât te simte…îţi simte strigătul de ajutor…dacă poate fi vorba de un strigăt…sau măcar de un SOS că te paşte vreo „primejdie” de deznădejde…
    În rest, e firesc să ceri ajutor. Şi e moral să ţi se ofere de către persoana spre care te-ai întreptat ca şi cum acea persoană ar face-o pentru el însuşi. Necondiţionat.

    „Cere şi ţi se va da”??? Ai grijă cui!

    • Aprilie 11, 2010 la 10:41 am

      ma refer aici la rugaciune… la ajutor din partea lui Dumnezeu

  2. Aprilie 11, 2010 la 10:48 am

    Dumnezeu te ajută dacă te ajuţi singur. Dacă ai făcut tot ceea ce a putut, omeneşte, depinde de tine, şi mai mult nu poţi face mai departe. Trebuie nu să crezi…Trebuie să ai Încredere că ţi se va întâmpla. Şi încă ceva…Nu îi poţi cere orice.

    • Aprilie 11, 2010 la 10:49 am

      cam asta spuneam si eu uneori trebuie si noi sa facem ceva… si nu putem cere chiar orice… 😀 asa e…

      • Aprilie 11, 2010 la 6:35 pm

        Eu cred ca putem cere orice numai ca nu primi decat cele de trebuinta…Si ar trebui sa avem grija ceea ce cerem,chiar s-ar putea sa primim,si poate ca nu-i putem face fata!!!

  3. Aprilie 11, 2010 la 8:56 pm

    Nu ne rugam lui Dumnezeu doar cand ne simtim neputinciosi.
    Cand ne rugam, ceea ce cerem trebuie sa cerem cu credinta, ca si cand am fi primit, dar dupa voia Lui.
    Dumnezeu este SUVERAN, nu este administratorul, nici subalternul nostru.
    Nu este duhul din lampa care la porunca indeplineste dorinte!

    Imi place imaginea aleasa de tine cu rugaciunea copilasului, seara, inainte de culcare.
    Sunt fericiti acei copii care de mici sunt invatati sa se roage lui Dumnezeu.

    Rugaciunea nu este un semn de slabiciune.
    Este o onoare sa-L ai prieten pe Dumnezeu, si in rugaciune sa-i poti vorbi! 😀

  4. Aprilie 12, 2010 la 4:51 am

    @Rodica… asa e nu stiu daca avem puterea sa primim ceea ce cerem 😀

  5. Aprilie 14, 2010 la 10:06 am

    Noi cerem, dar uneori nu stim cum se face acel lucru… si credem ca Dumnezeu n-a inteles!! Exista o mare probabilitate ca ceea ce traiesti sa fie exact ceea ce ai cerut fara sa-ti dai seama. Stiu pe cineva care I-a cerut lui Dumnezeu sa fie fericita – indiferent cum, cum stie El. Si-a facut din asta crezul vietii si se vede!

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: