Viata depinde de noi…

Viitorul nostru depinde de noi, depinde de ce punem, cum punem, unde punem…

PS:” O zi frumoasa!!!”

Omul sperantei…

Stiu ca pentru multi cuvintele mele nu mai au nicio valoare… stiu ca e trist. De azi imi propun sa fiu:” omul sperantei”. Nu stiu daca voi avea o viata implinita daca voi fi un „morocanos”.

Multumesc si totdata imi cer iertare de la fiecare in parte, de la unii mai multa de la altii mai putina…

Publicitate

Promit…

„Cand ne plangem ii mintim pe altii – si pe noi insine”

A. Plesu – „Note, stari, zile”

Imaginea este luata de Aici

Cheile porţilor mele pot fi

Cheile porţilor mele pot fi – Delia Oprea

Cheile porţilor mele pot fi
în mâinile tale
Una îţi deschide sufletul meu
Cel ascuns, cel pe care uneori
Nici eu nu îl ştiu
Tu îl poţi mângâia cu lumina viselor tale
Alta mai grea
Îţi va deschide încet anevoios mintea mea
Vei putea călători
În călătoriile mele
Sau opri mirat, înfometat dar bucuros
În opririle mele pe care uneori le numesc gări
Apoi e una, una ce nu are consistenţă de cheie
Ci de vânt
Despre ea nu îţi vorbesc
Mă voi uita în ochii tăi şi-o vei vedea
E singura pe care trebuie să ţi-o dau eu
când mă iubeşti

Imaginea este luata de Aici

Bolnav de inima…

Ieri am fost la doctor… Asa cum anticipa cineva, sufar de tahicardie si de inca o boala pe care sincer sa fiu nu mi-o amintesc. Stiu doar ca doctorul era foarte serios cand imi spuse de boala:
-E grav? l-am intrebat
-E foarte grav.

*******************************************************
Cum sa ma consolez?
Toti suferim de inima. Inima este capabila sa ne aduca bucurii supranaturale, dar si dureri pamantesti. Toti avem o inima bolnava… Ea mereu e in cautare, cauta o jumatate. Unele o gasesc… altele nu. Dintre acestea unele considera ca jumatatea lor nu li se potriveste, altele sunt frante fara sa fie anuntate, altele sunt in permantenta nelinistite. Raman foarte putini cu inimile sanatoase… Dar exista inimai sanatoase?
Cred ca nu, nu exista inimi sanatoase… Orice inima care se daruieste e mereu indreptata inspre celalalt, este mereu nelinistita:”Oare ii e bine? Este trist? Ce face acum?” Mereu apar temeri… iubirea nu e sigura.
Inima tuturora e bolnava. Ea bate necontenit… uneori prea tare, alteori prea incet.

PS: O incercare literara cu nuante reale. Nu vreau compasiune, pentru boala mea… Stii care imi este dorinta cea mai mare, si nici nu iti inchpui cat de fericit sunt cand vad ca se materializeaza pe zi ce trece… si cand vad ca sunt diferite imprejurari care agraveaza…

Nesiguranta…

Când un copil este sigur de iubirea mamei, uită de ea, el porneşte să exploreze lumea.
Când un copil stă prea mult lângă mama lui este grav, este nesigur.

Ps”Sa fie adevarate acestea si intr-o iubire?” Nesiguranta nu e buna… 😦

Daca e joi… e leapsa

Leapsa primita de la Nice

Zodia: Scorpion ( nu stiu cum sa o caracterizez cu toate ca aici trebuia…)

As vrea: sa ma domin

Pastrez: cartile

Mi-as fi dorit: nu imi doresc nimic.. toate au un rost…

Nu-mi place: cum sunt

Ma tem: de prea putina speranta

Aud: bataile inimii

Imi pare rau: cand dezamagesc… sufar enorm

Imi place: sa contemplu…

Nu sunt: ceea ce par 😛 (deja ma cunosti)

Dansez: deloc

Niciodata: nu sunt multumit de mine

Par: nu sunt ceea ce par…

Plang: cand dezamagesc

Nu-s intotdeauna: hotarat

Nu-mi place la mine: lenea

Sunt confuz: cand nu sunt inteles

Am nevoie: afectiune, dar si de altii care sa planga pe umarul meu

Ar trebui: sa nu mai fiu atat de lenes

Leapsa merge la toti cei care au citit-o si nu au primit-o 🙂
O ofer cu mult drag

Mintim?

De ce ni se spun „partile bune” doar cand suntem in suferinte? Personal tind sa cred ca acestea nu ar fi adevarate intrucat ne sunt spuse doar in situatiile limita, fiiind considerate sperante. De ce nu ni se spun „partile bune” cand totul este „normal”?

Imaginea este luata de Aici

O „privire” in trecut…

Din lipsa de ocupatie… am inceput sa citesc primele articole de pe blog… (poate ti le mai amintesti…). Of… cat de copil eram, cat de copil sunt! 😦

Este ciudat ca uneori punem foarte mult suflet in ceva, pentru ca apoi timpul sa metamorfozeze in asa fel, incat sa fim nevoiti, sa vrem sa aruncam totul la cos…

Imaginea este luata de Aici

Minunaţie…

Cat e de ciudat… Inima care ne duce cu gandul la iubire, este plina de sange, sange care ne provoaca repulsii, pe care nu le doreste nimeni. Cum este capabila o inima sa acapareze o durere atat de mare… sa acapereze repulsii…?

Poate ca si noi suntem sange pentru alte inimi… 😦