Prima pagină > ganduri > Lupta pentru viata…

Lupta pentru viata…

Azi cand aproape toti vor scrie despre copilarie…. voi scrie despre „lupta pentru viata”. Nu de alta dar, de bine de rau, am dat dovada de multe ori de copilarie….
Ce ma surprinde referitor la „lupta pentru viata” este ca cei care lupta pentru ea o traiesc, au deja parte de ea. E vorba de cei care s-au nascut si traiesc,sunt printre noi, suntem noi. Acesti „vietuitori” lupta pentru cei care asteapta clipa primului contact cu lumea de afata, care din pacate pentru unii nu mai ajunge sa se implineasca…
Din moment ce exista „vietuitori” care nu dau dovada de egoism, ci lupta impotriva avortului, a contraceptiei, inca mai putem zambi, lumea nu este atat de corupta pe cat am fi tentati sa credem… 😉
Lupti pentru viata?

Imaginea este luata de Aici

Anunțuri
Categorii:ganduri
  1. Iunie 1, 2010 la 1:03 pm

    Intrebarea se refera strict la ideea avort sau in general?

    • Iunie 1, 2010 la 1:28 pm

      In general… 😛
      nu cred ca e cazul de avort

      • Iunie 1, 2010 la 5:12 pm

        Ar fi interesanta motivatia care te face sa nu crezi.

        In general lupt, am luptat pentru tot ceea ce inseamna lucruri importante pentru mine in viata. Din fericire, intr-o mare proportie, oricat de grele au fost, mi-am castigat luptele.

  2. Iunie 1, 2010 la 1:49 pm

    De lupt pentru viaţa,da! mi-a plăcut imaginea,m-a impresionat…

  3. Iunie 1, 2010 la 5:14 pm

    @DianaEmma Ce ma face sa nu cred?
    Nu lasa nimeni impresia asta si cred ca cei care trec pe aici nu ar fi in stare de asa ceva… desigur este o parere…

    • Iunie 1, 2010 la 5:36 pm

      Oamenii care sunt de acord cu avortul pot fi la fel de „normali” ca si restul, se pot regasi deasemenea in anumite idie ale tale si sa le placa articolele tale. Nu sunt atat de „lipsiti de suflet” pe cat s-ar crede.

      • Iunie 1, 2010 la 7:29 pm

        Sa fi de acord cu crima si sa mai fi catalogat drept „normal”,asta duce la o logica un pic…alogica1

      • Iunie 2, 2010 la 2:36 am

        @ Dianna Nu cred ca sunt normali, poate vor sa para

      • Iunie 2, 2010 la 4:08 am

        Ganditi un pic extremist.

        Sunt oameni care au acea parere si totusi isi pot ajuta semenii, pot fi buni cu ceilalti, pot salva viata unui om (de la un accident, sa doneze un organ), se pot bucura de micile frumuseti ale vietii… pot face mii de alte gesturi de care aparent unii nu ii cred capabili.

        Am cazut femei facand asta, neregretand pe urma si reusind sa fie cele mai tandre si bune mame cand au decis ulterior sa tina sarcina.

      • Iunie 2, 2010 la 4:46 am

        Cred ca e mai usor sa practici bunatatea,milostenia si iubirea dupa ce-ai uscis,asa daca constientizezi…
        Extremista,de ce?pt ca consider avortul o crima?N-am aruncat cu piatra in nimeni….cum tu ai spus de normalitatea,am zis si eu de anormalitatea”gestului”/”faptei”…De ce e grav in cazul meu,iar in cazul pro-avort n-ar fi?

      • Iunie 2, 2010 la 4:46 am

        scuze graba,greselile…

      • Iunie 2, 2010 la 7:31 am

        Rodica, nu am numit pe nimeni extremist. Am numit un punct de vedere, intr-o anumita privinta, extremist.

        E exact ca lucrul de care vorbeam aceasta diferenta. Faptul ca un om e de acord cu avortul (nu neaparat l-ar face), ca face un gest considerat de unii lipsit de bunatate, nu il face rau per general.

        Nu numesc extremista atitudinea de a fi contra avort, ci de a judeca un om STRICT bazandu-te pe o singura idee a sa, pe un singur comportament al sau. Adica sa treci in extrema, nu sa iei cazul general.
        Cu toti avem defectele si pacatele noastre in ochii altora, fie ca avem aceeasi parere sau nu. Un anumit defecte, un anumit „pacat” nu ne face mai buni sau mai rau. Buni sau rai ne face multitudinea caracterelor si ideilor noastre.

        Nu mi se pare corect sa scoti un om din sfera „normalitatii” DOAR pentru ca o singura idee a sa e diferita de ceea ce consideram normal.
        Nu mi se pare corect sa numesti un om rau DOAR pentru o fapta a sa, doar pentru o idee a sa, fara sa iei in considerare si restul lucrurilor pe care le-a facut.

        Mai ales ca vorbim de o alegere personala.

      • Iunie 2, 2010 la 7:36 am

        Un avort nu iti anuleaza bunatatea manifestata in alte situatii.
        Cum nici faptul ca un violator era cel mai bun parinte posibil nu ii anuleaza rautatea manifestata in acele momente cand comitea fapta.

      • Iunie 2, 2010 la 8:16 am

        Diana,aici vorbim de crima,indiferent de circumstantele atenuante sau de comportamentul persoanei de inainte si dupa….
        De ce crima impotriva unui ne-nascut este considerata”mai usoara”?
        Extrapolam putin,si te intreb:cineva care ucide o persoana adulta o poti considera ca avand un comportament”normal”sau”anormal”?
        Fapta in sine este rea,anormala,inumana,nu discutam aici oamenii,circumstante,situatii…
        Daca ti se pare normala o astfel de fapta,oricine ar infaptui-o,atunci stau si-mi pun problema codului moral existent…
        Ideiile in sine sunt foarte importante si pot deveni uneori periculoase transformandu-se in fapta,de aici porneste totul…si crima si pretuirea vietii!
        „Crima”e alegere personala?Cred ca trebuie sa mai citesc inca o data codul penal…
        Sa ma ierti Diana,eu discut aici chestiunea in sine,nu ma refer la cineva anume si in nici un caz nu ma lupt cu cineva!

      • Iunie 2, 2010 la 10:00 pm

        O alegere personala e si sa ucizi un om matur. Si platesti consecintele legale. Sau psihice/medicale/morale in cazul avortului.
        Nu vorbesc de circumstante antenuante. Si am spus si in a doua chestie, faptele de dinainte si dupa intr-adevar, nu schimba nimic DIN ACEA FAPTA.
        Insa, mi se pare absurd ca consideri ca un om de acord cu avortul e anormal sau sa il consideri incapabil de un gest bun.

        Sa zicem ca o prietena a ta foarte buna, care ti-a fost mereu prietena adevarata, care te-a sprijinit, face aceasta alegere. Avortul o face o prietena mai rea? Nicidecum. E aceeasi buna prietena. Viata ei personala, alegerea de a avea sau nu copiii nu tin de prietenia voastra.

        E greu sa faci comparatie. Legea de ce pedepseste crima contra unui om matur, dar nu avortul?
        E totusi o situatie usor diferita per general, desi poate eu sau tu sau altii o privim altfel.
        De asta o numesc alegere personala; luand sfera legala, sociala generala, in care avortul este permis (cu avantajele si dezavantajele sale); dpdv religios am intra in cu toate alte povesti.

        Nici eu nu ma cert cu nimeni… e o discutie de principiu.

        Daca intr-adevar te intrebi, eu una n-as face avort, dar nu din motive religioase sau morale.
        Dar nu sunt in masura sa judec pe cineva in functie de ceea ce gandeste in legatura cu avortul. Nu e o sfera in care sa intru cu prieteni, cunoscuti… Repet… un avort nu face pe cineva mai putin bun prieten, coleg, companion, chiar si parinte ulterior.
        Si atunci de ce sa judecam ceea ce face un om in viata personala? Fiecare isi ia deciziile si isi plateste faptele.

      • Iunie 3, 2010 la 6:01 am

        Am zis ce-am avut de zis…numai ca din ce-ai spus tu,pare-mi-se ca nu m-am facut inteleasa…las totul asa;

  4. Iunie 1, 2010 la 7:57 pm

    Normal, asta ar insemna sa ma predau, sa ma declar invinsa, iar eu sunt o invingatoare. Intreaga noastra viata este o lupta, in principal cu noi insine, pentru a ne depasi limitele. Apoi vin si celelalte…

    • Iunie 2, 2010 la 2:40 am

      Esti invingatoare? Inseamna ca reusesti sa invingi totul…

  5. Iunie 2, 2010 la 2:39 am

    @Rodica Asa este… 😉

  6. Iunie 2, 2010 la 1:47 pm

    Legat de avort ( am scris si eu un articol acum mult timp pe blogul meu si am primit tot felul de email’uri cu intrebari & stuff)… In zilele noastre, nu cred ca mai putem eticheta avortul drept un lucru rau sau bun. Se intampla. Exista. Si e suficient. Este o chestiune de etica aplicata, deci e normal ca parerile despre aceasta problema sa fie impartite. Intr’un fel, sunt de acord cu DianaEmma. Daca o femeie este violata si ramane gravida, sunt sigura ca nu ar vrea sa pastreze copilul unui violator. Daca o alta femeie isi doreste copii, dar in timpul sarcinii este obligata sa avorteze, altfel va muri si ea si fatul, mi se pare normal sa aleaga moartea unui singur om. Nu sunt de acord in schimb cu pustoaicele care raman gravide la 15-16-17 ani si spun ca nu sunt pregatite sa fie mame..if you ask me, eu cred ca nu erau pregatite nici pentru inceperea vietii sexuale! Pentru ca, zic eu ( si va rog sa imi scuzati limbajul), odata ce vrei sa te futzi, iti asumi si placerea dar si responsabilitatea! Actul sexual nu implica doar orgasme..deseori duce si la neplaceri precum boli sau sarcini nedorite. Dar deja o dau in altceva…
    Nu spun ca sunt de acord cu avortul, in unele situatii este chiar de recomandat. Dar doar in cazurile speciale…

    • Iunie 2, 2010 la 10:21 pm

      In cazul fetelor acelea e la mijloc si responsabilizarea sociala.
      In SUA de pilda rara se face avort in cazul mamelor adolescente. Nasc copilul si il dau unei familii. Pentru ca sistemul merge. La noi chestia asta merge greu cu adoptia. Si la ce chinuri sunt supusi copiii in orfelinate, la ce abuzuri… te gandesti oare unde e alegerea buna aici.

      Dar oare cati pornesc pe o cale constientizand ca nicio metoda de contraceptie nu ofera 100% siguranta? Si cat inseamna un 1, un 0.1% in conditiile in care suntem 6 miliarde?

      Toti oamenii care isi incep viata sexuala sunt pregatiti dintr-un anumit punct de vedere. Pregatiti sa se distreze, sa cunoasca, pentru placere, etc.
      Nu toti sunt insa pregatiti pentru responsabilitatile pe care le aduce aceasta. Si nici nu le constientizeaza.

      • Iunie 3, 2010 la 3:22 am

        @DianaEmma Asta nu pot pricepe, sunt de acord cu tine dar de ce? Nu toti sunt insa pregatiti pentru responsabilitatile pe care le aduce aceasta. Si nici nu le constientizeaza.
        Care e diferenta dintre noi si dintre fiintele fara ratiune?

      • Iunie 3, 2010 la 10:59 am

        Faptul ca suntem fiinte rationale nu inseamna ca avem ratiunea, ci ca o putem avea.

  7. Iunie 2, 2010 la 5:26 pm

    @eu cred ca nu erau pregatite nici pentru inceperea vietii sexuale!
    …dar daca a avut loc actul… e vorba de inconstienta?
    Vorbim de o viata!!!
    Daca ai fi fost in locul unui copil din acest caz, sa nu vezi un rasarit, un zambet, un sarut o imbratisare… si lista e f lunga… Tocmai o mama care a fost violata, cand ii va prezenta copilului „istoria” nu va avea parte de o iubire mai mare?

  8. Iunie 3, 2010 la 3:20 am

    @DianaEmma
    O alegere personala e si sa ucizi un om matur. Si platesti consecintele legale…. asa ai spus deci un avort este o crima. Dar oare ce platesc cei care propun avortul sau il comit?

    • Iunie 3, 2010 la 11:05 am

      Una e sa gandesti si alta e sa faci pana la urma.

      Cei care gandesc raman cu gandul.

      Cei care fac…
      Un avort e totusi o operatie. Nu e ca si cum ti-ai tunde parul.
      Doare, afecteaza fizic. Pe unele femei le afecteaza psihic. Gandeste-te la cazul expus de Chocolatte. O femeie care faca avort desi vrea un copil, pentru ca are un handicap grav depistat din perioada intrauterina care ar chinui aia 4-5 ani din viata pe care cu greu i-ar prinde si asa copilul, pentru ca sarcina ii pune viata in pericol, etc. Nu e un moment peste care sa treci cu usurinta, te ridici de pe masa si pleci acasa fluierand.

      In plus, sunt cazurile in care platesti mai tarziu. Faci acum avort ca nu ai bani, nu ai casa, nu ai responsabilitatea de a creste un copil, ce sa ii oferi… si te trezesti ca atunci cand ai casa, bani, responsabilitate, ai un uter pe care nu se poate lipi o sarcina (pentru ca in locul unde a fost un fat avortat pe uter nu se poate dezvolta o sarcina viitoare, ramana rana toata viata), si ori nu ramai gravida, ori faci avorturi spontane ca nu poate tine organismul o sarcina mai mult de 4-5 luni.

      • Iunie 3, 2010 la 11:08 am

        Cunosc personal un caz in care doctorul i-a spus mamei ca trebui sa aleaga intre moartea ei si cea a copilului pentru ca nu va putea rezista la nastere. Mama a acceptat, si stii cine a murit? Surpriza: NIMENI!!!
        Aici intervine egoismul, daruirea de sine, si multe altele. Ce este iubirea daca nu daruire? Cunosc copii extraoridnari ale caror mame au murit in momentul nasterii, nici nu stii cat respect au pentru mamele lor 😉

      • Iunie 3, 2010 la 11:20 am

        Insa nu toti oamenii sunt pregatiti de acest sacrificiu.

  9. Iunie 3, 2010 la 11:01 am

    @DianaEmma O AVEM!!! ca nu o folosim asta e altceva…

    • Iunie 3, 2010 la 11:07 am

      Unii chiar nu o au.
      Pornind de la cazurile extreme de oameni care nu au ratiune, discernamant din pricina bolilor psihice grave, pana la cei care nu si-au dezvoltat-o in „maturizarea” lor.

      • Iunie 3, 2010 la 11:09 am

        Toti oamenii au ratiune, ca nu o folosesc sau ca au intervenit altele… asta e altceva…

      • Iunie 3, 2010 la 12:05 pm

        Diana,ratiunea si discernamantul sunt doua chestii diferite.

      • Iunie 3, 2010 la 12:10 pm

        Nu am spus ca insemana acelasi lucru.

        Dar sunt lucruri puternic legate intre ele.

        Ratiunea e capacitatea de a cunoaste, gandi logic, de a intelege.
        Discernamant inseamna sa poti judeca lucrurile la adevarata lor valoare.
        Cum poti intelege fara sa judeci lucrurile la adevarata lor valoare?
        Cum poti judeca lucrurile la adevarata valoare fara sa le cunosti si sa gandesti logic, nu subiectiv?

      • Iunie 3, 2010 la 12:15 pm

        Diana,
        aici facem totusi teoria chibritului,deoarece oricat de subiectivi am fi sau implicati emotional in anumite situatii,codurile unanim acceptate,fie ca sunt etice,juridice sau morale trebuie sa ne pastreze obiectivitatea!

      • Iunie 3, 2010 la 12:26 pm

        Rodica, in primul rand ti-am explicat legatura intre ratiune si discernamant foarte obiectiv, nu prin ceea ce inreleg eu prin ele, ci prin ceea ce inseamna obiectiv prin natura legilor limbii romane.
        Subiectiv, e cu totul alta poveste.

        Nu fac teoria chibritului, m-ai contrazis si am incercat sa imi fac inteles punctul de vedere.

        Nici legile juridice si morale (etice) nu sunt perfect obiective.
        E doar un exemplu. In lumea musulmana sunt multe legi jurudice si morale in care europenii nu doar ca nu cred, ci le considera chiar absurde.
        Intervine si aici subiectivismul.

        Problema nu e cat de subiectivi si obiectivi suntem, ci sa reusim sa acceptam si ideile altora, pentru ca fiecare are motivele sale.
        Asta am vrut sa fac si in discutia noastra de mai sus.
        E usor sa judecam dinafara, pe baza legilor juridice si morale in care credem noi, dar nu toata lumea crede in ele.

  10. Iunie 3, 2010 la 12:39 pm

    As vrea sa fac o nota dupa toate „parlamentarile” astea.

    Nu am nimic personal cu cineva sau cu vreo idee.
    Discutii din astea in contradictoriu pe teme sensibile port si cu prieteni, si cu rude, si cu colegi, si cu profesori si nu afecteaza relatiile cu nimeni.

    Asa ca sper ca nu mi-a luat-o nimeni in nume de rau.

  11. Iunie 3, 2010 la 4:14 pm

    Mi-a furat atentia acea imagine 🙂
    Toti luptam pentru viata, chiar si in acele momente cand simtim ca am vrea sa renuntam la toate!

  12. Florin
    Iunie 4, 2010 la 2:01 pm

    Uaaaaaaaaaau ce poza… Alien! Acum tasneste de acolo 🙂

  1. Iunie 1, 2010 la 7:39 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: