Prima pagină > 1, bloguri, bloguri bune, ganduri, nou, pareri, sfarsit, viata > Avem putere asupra vietii noastre?

Avem putere asupra vietii noastre?

Venim pe pamant, chiar daca nu voim… in schimb cred ca ne putem alege singuri plecarea… oricare ar fi ea.


Sursa foto.

Ps:”Nu sunt raspunzator pentru gandurile si faptele nimanui.. ;)”

Publicitate
  1. Lora
    iunie 29, 2010 la 1:05 pm

    Hei! Ce monstruozitati scrii? Vezi poate te iau de urechi.Eu sunt mai redusa asa , si poate pun in practica toate sugestiile astea…

    • iunie 29, 2010 la 1:07 pm

      nu… sunt gandurile mele… nu e obligat nimeni sa le creada si sa le puna in practica… 😛

  2. Lora
    iunie 29, 2010 la 1:11 pm

    Daca totusi le va crede cineva si le va pune in practica, vei fi vinovat!

    • iunie 29, 2010 la 1:18 pm

      nu… de ce sa fiu vinovat? nu se stiau? sau… sunt adevarate si trebuie ascunse…

  3. Lora
    iunie 29, 2010 la 1:34 pm

    Poate se stiau sau poate nu, oricum nu asta e important ci faptul ca fiecare este responsabil de ceea ce exprima.Si cred ca suntem suficient de maturi incat sa constientizam acest lucru.Cunosc minori cu probleme foarte grave, care din oboseala si disperare prea mare, se agata de oricine i-ar incuraja in a-si curma viata.Si noi ce facem? Contribuim la taierea firului cu care se atarna un disperat deasupra prapastiei?

  4. Lora
    iunie 29, 2010 la 1:39 pm

    Orice constitutie de pe lumea asta considera ca e o fapta criminala.Pe tine ce te face sa crezi ca ar fi un bine?

    • iunie 29, 2010 la 1:40 pm

      Nu crezi ca pentru unii e cam trista aceasta lume… unii sufera adevarate drame… pentru ce?

      • AuDrY
        iunie 30, 2010 la 9:03 am

        stii ce cred eu despre asta, despre suferinta oamenilor? cred ca ea ne face mai puternici, ne intareste si doar cei care cred ca nu au nicio scapare, doar acele persoane, se scufunda in ea si se ineaca.
        trebuie sa avem credinta ca totul va fi mai bine, trebuie sa ne ducem crucea fara a comenta, fara a ne razvrati, pentru ca Dumnezeu stie cat putem duce, de asta ne pune la atatea incercari. multi nu isi dau seama de asta, mai ales tinerii, si de aceea sunt atat de multe sinucideri printre ei.
        cred ca ar trebui cu totii sa traim cu speranta la mai bine, chiar daca este doar o mica scanteie sau o adevarata flacara. asta e parerea mea.

      • iunie 30, 2010 la 2:58 pm

        frumoasa parere…

  5. Lora
    iunie 29, 2010 la 1:56 pm

    Suferinta are rosturi extrem de variate si foarte exacte pentru care exista.De exemplu, langa mine traieste un cersetor intr-o mizerie de nedescris.Am posibilitatea sa fac multe pentru el , sa-l ajut sa-si schimbe destinul, dar am si posibilitatea de a-l ignora, sau de a ma aseza langa el sau mai departe de el si sa-i plang de mila fara a face nimic esential pentru el.Am deci ocazia sa aflu cine sunt eu in prezenta factorului ” cersetor”, cum reactionez, ce simt, ce gandesc si ce pun in practica in asa fel incat daca nu reusesc sa-l salvez, totusi, pe el, macar sa fac eu un progres, sa devin mai puternica si cand in viitor voi avea din nou o intalnire cu ceva asemanator ce destinul, viata imi va scoate in cale sa pot inregistra o victorie si nu o stagnare sau o infrangere. Viata este o permanenta intalnire cu tine insuti, totul te va conduce la tine si te va indemna sa te cunosti. Si se poate discuta muuuult pe tema asta…

    • iunie 29, 2010 la 1:57 pm

      se poate discuta mult…. dar daca ai fi in locul lui… om marioneta… pentru ca altii sa vada si sa pretuiasca… etc?

      • Lora
        iunie 29, 2010 la 7:15 pm

        Am fost in locul lui si iti spun ca sunt destui oameni din cei care cu adevarat sufera insotiti de o putere greu de recunoscut pentru un om care se afla la adapostul sanatatii sau unui oarecare confort material.Cand treci prin suferinta,incerci multe sentimente,si strabati anumite faze evolutive care in final te fac filozof .Deci vorba lui Socrate ca „ori vei avea o viata buna, ori daca nu o vei avea, macar devii filozof” ,e culmea de adevarata. Sa fii bine!

  6. iunie 29, 2010 la 2:42 pm

    Dincolo de tendintele maniaco-depresive si labilitatea emotionala, sunt convinsa ca esti un baiat de nota 10! Asa ca, dupa cum postai intr-un articol precedent, ar fi cazul sa treci de partea celor optimisti :).

  7. iunie 29, 2010 la 3:35 pm

    Sincer primul gand care mia venit in minte cand am vazut acest post si mai ales imaginea care iti capteaza atentia, e ca vrei sa faci sa dispara tot pesimismul tau. 🙂 nu?

  8. iunie 29, 2010 la 6:22 pm

    DOAR deocamdata;)

    • iunie 29, 2010 la 6:24 pm

      asta pentru ca ai citit postul de ieri… dar poate nu va mai ajunge sa fie pus in practica 😦

  9. iunie 29, 2010 la 6:58 pm

    te-as ruga sa încetezi cu toate balivernele astea ce duc la sinucidere!
    Ce-ti veni?!

    Venim si plecam atunci când Dumnezeu dorește!

    • iunie 29, 2010 la 7:00 pm

      Nu e vorba de mine… sunt idei… nu sunt adevarate?

  10. iunie 29, 2010 la 7:06 pm

    da! ne putem alege singuri PLECAREA.. dar „plecarea” in sensul de moarte? prima data intelesesem din post ca „plecarea” = mai intai trecerea prin viata, adica ceea ce vrem sa facem, cine sa devenim, ce ne dorim sa fim.
    okay, deci „plecarea” = direct in groapa, ca sa zic asa. Eu sunt de parere ca nu trebuie sa ne dorim moartea, indiferent de ceea ce ne rezerva viata.. si cu bune si cu rele. Stiu.. e greu pentru cei care traiesc adevarate cosmaruri pe pamant.. dar nu noi avem dreptul sa alegem asupra vietii noastre. Sunt de parere ca atunci cand ne vine ceasu’ apoi atunci.. nu sa ne sinucidem, sau mai stiu eu ce. Niciodata nu se stie ce ne rezerva viitorul ( da ai sa ma contrazici ca ce viitor ?!?!? ).. Nici eu nu sunt o persoana super pozitiva, stiu si simtim asta cu totii ca acum lumea e foarte innebunita.. crizata, trecem prin perioade grele, dar sa nu disperam 🙂 Numai bine iti doresc! si incearca sa privesti lucrurile cu macar un strop de pozitivism.. ai sa vezi ca nuu strica!

    • iunie 29, 2010 la 7:08 pm

      Am mai spus si o repet… este o idee care mi-a venit in cap, nu ma duc maine in fata trenului… offffffffffffffffffffff

      • iunie 29, 2010 la 7:14 pm

        am scris asta deoarece ai spus undeva pe aici ca inca nu ti-a disparut pesimismul ( nu ca ar trebui sa dispara complet.. nu are cum ).. daca am gresit atunci scuze!

  11. iunie 29, 2010 la 7:18 pm

    nu e nimic… 🙂
    poate ca ideile acestea sunt rod al pesimismului…

    • iunie 29, 2010 la 7:26 pm

      da, sunt ca niste urme lasate in suflet, de fapt care ne raman amprentate chiar toata viata, indiferent daca ne vom mai schimba.. spre bine. asta e!

  12. iunie 29, 2010 la 8:02 pm

    Puteai scrie orice…insa imaginea face mai mult decat multe cuvinte….;daca nu vrei sa influentezi negativ,sterge imaginea…asta daca vrei!

    • iunie 29, 2010 la 8:05 pm

      sa influentez negativ???? pe cine? sau treaba asta trebuie ascunsa…

      • iunie 29, 2010 la 8:20 pm

        Daca poti salva suflete,de ce sa influentezi negativ?Eu am vorbit cateva ore in sit la telefon,incercand sa salvez pe cineva de la sinucidere…stii cum e?Sa te aflii neputincios?Poate daca ai stii nu ai vorbii cu atata usurinta….

  13. iunie 29, 2010 la 8:23 pm

    poate de asta… si daca un suflet salvat continua sa traiasca drame… crezi ca ti-ar multumi?

    • iunie 29, 2010 la 8:26 pm

      Nu ma asteptam la multumiri,nu mi le-am dorit niciodata….nici daca m-ar injura n-ar conta…chestia e ca moartea nu e o solutie,nu e solutia de iesire din problema respectiva,ci inchiderea tuturor posibilitatilor,pe care atunci nu le vezi.Am fost in ambele tabere,stiu cum e!

      • iunie 29, 2010 la 8:27 pm

        S-a intors cineva sa spuna ca moartea nu e o solutie?

  14. iunie 29, 2010 la 8:30 pm

    Ok,te las sa descoperi singur!Sa astepti sa vina cineva sa te dumireasca…

    • iunie 29, 2010 la 8:33 pm

      nu are cine sa vina… poate ca raspunsul se cunoaste pe propria piele

  15. iunie 29, 2010 la 9:24 pm

    esti sigur ca nu are cine veni? Te poti intoarce tu, sau mai bine zis partea din tine optimista care se ascunde. Asteapta sa o descoperi. Ce mai astepti?

    • iunie 29, 2010 la 9:30 pm

      astept sa… rasara optimismul… am pus samanta…. 😛

  16. iunie 29, 2010 la 9:31 pm

    nu uita ca trebuie si so uzi 😉

  17. iunie 29, 2010 la 9:32 pm

    si AVEM putere asupra vietii noastre :p

  18. iunie 29, 2010 la 9:34 pm

    nu. Dar ai intrebat in titlu 😉

  19. iunie 29, 2010 la 9:36 pm

    nici nu esti. Ai vrea tu si fi singurul.

  20. AuDrY
    iunie 30, 2010 la 9:12 am

    cred ca avem putere asupra vietii noatre.
    nu este nimic batut in cuie, nimeni nu ne dirijeaza viata chiar dupa bunul plac, mai avem si noi un cuvant, doua, de spus in legatura cu asta :D.

  21. iunie 30, 2010 la 6:55 pm

    Parerea mea o cunosti deja…
    Viata este un dar, unul pretios. 🙂
    Iti doresc sa te bucuri din plin si frumos de acest dar, VIATA! 😛

    • iunie 30, 2010 la 6:56 pm

      multumesc…
      am sa le vorbesc de ea si celor care nu o au… 😛

  22. iulie 1, 2010 la 1:06 pm

    eu nu te cred ca ai curaj :))

  23. me
    iulie 2, 2010 la 6:42 am

    nu este curaj sa pleci, curaj este sa ramai.
    iar curajul nu iti lipseste.

  1. iunie 29, 2010 la 7:37 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: