Prima pagină > ganduri > Intrebare despre singuratate…

Intrebare despre singuratate…

Oare atunci cand ne simtim atat de singuri, chiar suntem singuri? 😦

Categorii:ganduri
  1. Tudor
    iulie 21, 2010 la 7:41 pm

    Nu tot timpul, dar din moment ce nu realizam asta, putem spune ca suntem singuri. Singuratatea e relativa, din moment ce nu facem absolut ce ne sta in putinta sa schimbam asta.

  2. yuri
    iulie 21, 2010 la 8:35 pm

    Din păcate, de cele mai multe ori, da…chiar aşa este…

  3. iulie 21, 2010 la 8:59 pm

    Uneori da, alteori nu… singurătatea are foarte multe valențe…

    • iulie 21, 2010 la 9:00 pm

      Nu cred in uneori da, alteori nu…. Cred doar intr un raspuns total…

      • iulie 21, 2010 la 10:13 pm

        Ție ți-e foame mereu, sau uneori nu, alteori da?

        Nici o întrebare de pe lumea asta nu are ca răspuns un Da sau un Nu. Ci răspunsul e mereu complex și depinde. Mereu există completări și nuanțe.
        Nu există răspunsuri totale.

        Cu privire la singurătate.
        Uneori ne simțim singuri deși avem cu adevărat mulți oameni în viața noastră, pentru că ne lipsește o persoană. Și atunci nu suntem chiar singuri… avem pe cineva alături… avem un frate, un partener care e acolo pentur noi, dar nu avem o prietenă dragă.
        Uneori ne simțim singuri pentru că suntem prea orbi să vedem că nu suntem. Cand de fapt nu suntem deloc singuri si propria noastra minte ne pacaleste.
        Uneori ne credem singuri deși nu avem pe nimeni in viata noastra uitand ca noi insine suntem cel mai mare suport si cea mai mare alinare daca gasim puterea in noi.
        Alteori intr-adevar nu e nimeni in viata noastra… nici macar noi isnine pentru noi.

        Nu exista raspunsuri totale… e ca si cum ai cauta absolutul in lumea asta relativa.
        E ca si cum te-ai astepta ca intreband pe strada in 10 colturi de lume diferite cum e vremea, sa primesti acelasi raspuns.

        Imi pare rau… dar uneori creezi impresia unui om atoatestiutor care intreaba doar de dragul de a-i fi mangaiat orgoliul si a i se da dreptate, si care incearca atunci cand nu i se da sa faca in asa fel incat sa i se dea. Nu e o jignire si sper sa nu o iei ca atare.

        Intrebarile astea nu au un raspuns stas, total. Sunt intrebari care ar trebui sa ne invete tocmai cat de multe raspunsuri diferite si totusi corecte exista si sa ne imbine la polemici si discutii…
        Ar trebui sa te faca sa deschizi mintea si sa vezi marea diversitate frumoasa a lumii… in raspunsuri diferite si adevarate in fiecare caz, nu in raspunsuri totale.
        Asta e rolul la astfel de intrebari. Nu sa gasesti reteta universala cand ea nu o sa existe niciodata.

        Oricum, succes in continuare cu blogul.

  4. iulie 22, 2010 la 4:41 am

    Nu esti prima care spune de orgoliu…

  5. Alexandru
    iulie 22, 2010 la 6:19 am

    Servus,Sensule.
    NICIODATA nu esti singur!!!
    Permanent esti inconjurat de miliarde de oameni cu care poti sa iei legatura daca vrei si care pot sa ia legatura cu tine,daca vrei.
    Eventual poti sa-ti induci singuratatea in momentul in care vrei sa te rupi de real pentru ceva special(meditezi,cercetezi,creezi).

    Multumesc pentru intimpinare!
    Sint sagetator,adica un calator.N-am un loc anume unde sa ma poti gasi,vedea,citi.Unde ma simt bine,mai stau-nu prea mult pentru ca poate deveni,banal,plictisitor pentru mine si pentru cei din jur-dupa care multumesc frumos si mai merg.
    Daca pot fi de ajutor cu o vorba,cu placere.
    Mult bine si „un nou sens”.

    • iulie 22, 2010 la 3:13 pm

      Sa inteleg ca… te fascineaza… un nou sens? 😛

  6. iulie 22, 2010 la 7:49 am

    Eu cand ma simt singura imi dau intalnire cu sufletul meu. 🙂

    • Alexandru
      iulie 22, 2010 la 9:28 am

      In restul timpului sufletul tau ramine uitat,pierdut,ascuns intr-un album cu poza vechi?

      • Alexandru
        iulie 22, 2010 la 10:01 am

        Intrebarea e adresata lui Summer.

    • iulie 22, 2010 la 3:16 pm

      😛
      Nu e rau…

  7. iulie 22, 2010 la 12:04 pm

    Cat timp există un alt suflet pe pamant nu vei fi niciodata singur.Exista numai sentimentul de singuratate care ne incearca pe toti la un moment dat.Avem impresia ca suntem singuri cand ne simtim neintelesi,nicidecum ca am fi singuri cu adevarat.Expresia poate avea mai multe sensuri…

    • iulie 22, 2010 la 3:20 pm

      Exista un alt suflet….
      Hidrogenul fara oxigen nu creaza apa… Pot exista mii de suflete daca nu comunica… degeaba

  8. iulie 22, 2010 la 12:06 pm

    Uneori suntem singuri,ne simtim singur chiar si atunci cand suntem inconjurati de o mare de oameni.
    Exista singuratate.Sufleteasca.

    • iulie 22, 2010 la 3:21 pm

      Asa e sincer… uneori cu toate ca mi se spune ca sunt multi cei care vin aici… niciodata nu ma simt mai singur :((

  9. iulie 22, 2010 la 1:54 pm

    Fizic putem sa nu fim singuri…e greu sa te simti singur printr-o multime de oameni.

  10. iulie 22, 2010 la 6:12 pm

    Ciao, piciule!Mi s-a facut dor de lamentari si am venit sa vad ce se mai serveste la cantina.Sa mai intreb ce mai faci? Sau cum mai esti? Sau stiu deja raspunsul? Kiss

  11. iulie 22, 2010 la 6:45 pm

    Nu esti si nici nu vei fi singur niciodata!

  12. iulie 22, 2010 la 6:57 pm

    Singuratatea e un sentiment care ne incearca de multe ori. Esti inchis in ganduri pierdute care reflecta poate durerea. Te simti singur chiar si atunci cand ai pe cineva alaturi. La intrebarea ta as spune ca suntem singuri… atat de singuri incat nu avem aripi de a zbura din acest infern. Ca sa nu existe singuratate, cuvintele scrise de tine va face sa fii implinit, iar citindu-le cineva te va face fericit.

    • iulie 22, 2010 la 7:42 pm

      Daca le citeste cineva, aceasta va insemna ca nu sunt singur…

  13. Alexandru
    iulie 23, 2010 la 5:41 am

    Nu ma fascineaza „un nou sens”,era o modalitate de a-ti spune sa fii mereu tu insuti.
    Sa fii asa cum vrei tu,nu cum crezi ca ar vrea altcineva sau cum se zice ca ar trebui sa fii in functie de o situatie data.

    Intr-o alta ordine de idei,”un nou sens” in functie de „directie” sau pur si simplu „din nou,dar altfel”?
    Mult bine,

  14. iulie 27, 2010 la 9:39 am

    de multe ori mam intrebat asta…dar unde raman toate acele persoane care vor sa ne fie alaturi si care ne sunt alaturi? Ei nu sunt vinovati pentru ca noi ne simtim singuri…

    • iulie 27, 2010 la 12:45 pm

      Chestia e ca… mereu incercam sa dam vina pe altii… 🙂

      • iulie 27, 2010 la 2:38 pm

        Da vina pe mine!

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: