Prima pagină
> ganduri > Intrebare despre singuratate…
Intrebare despre singuratate…
Oare atunci cand ne simtim atat de singuri, chiar suntem singuri? 😦
Categorii:ganduri
Oare atunci cand ne simtim atat de singuri, chiar suntem singuri? 😦
Nu tot timpul, dar din moment ce nu realizam asta, putem spune ca suntem singuri. Singuratatea e relativa, din moment ce nu facem absolut ce ne sta in putinta sa schimbam asta.
Suntem singuri, eu asa cred
Din păcate, de cele mai multe ori, da…chiar aşa este…
Asa cred si eu…
Uneori da, alteori nu… singurătatea are foarte multe valențe…
Nu cred in uneori da, alteori nu…. Cred doar intr un raspuns total…
Ție ți-e foame mereu, sau uneori nu, alteori da?
Nici o întrebare de pe lumea asta nu are ca răspuns un Da sau un Nu. Ci răspunsul e mereu complex și depinde. Mereu există completări și nuanțe.
Nu există răspunsuri totale.
Cu privire la singurătate.
Uneori ne simțim singuri deși avem cu adevărat mulți oameni în viața noastră, pentru că ne lipsește o persoană. Și atunci nu suntem chiar singuri… avem pe cineva alături… avem un frate, un partener care e acolo pentur noi, dar nu avem o prietenă dragă.
Uneori ne simțim singuri pentru că suntem prea orbi să vedem că nu suntem. Cand de fapt nu suntem deloc singuri si propria noastra minte ne pacaleste.
Uneori ne credem singuri deși nu avem pe nimeni in viata noastra uitand ca noi insine suntem cel mai mare suport si cea mai mare alinare daca gasim puterea in noi.
Alteori intr-adevar nu e nimeni in viata noastra… nici macar noi isnine pentru noi.
Nu exista raspunsuri totale… e ca si cum ai cauta absolutul in lumea asta relativa.
E ca si cum te-ai astepta ca intreband pe strada in 10 colturi de lume diferite cum e vremea, sa primesti acelasi raspuns.
Imi pare rau… dar uneori creezi impresia unui om atoatestiutor care intreaba doar de dragul de a-i fi mangaiat orgoliul si a i se da dreptate, si care incearca atunci cand nu i se da sa faca in asa fel incat sa i se dea. Nu e o jignire si sper sa nu o iei ca atare.
Intrebarile astea nu au un raspuns stas, total. Sunt intrebari care ar trebui sa ne invete tocmai cat de multe raspunsuri diferite si totusi corecte exista si sa ne imbine la polemici si discutii…
Ar trebui sa te faca sa deschizi mintea si sa vezi marea diversitate frumoasa a lumii… in raspunsuri diferite si adevarate in fiecare caz, nu in raspunsuri totale.
Asta e rolul la astfel de intrebari. Nu sa gasesti reteta universala cand ea nu o sa existe niciodata.
Oricum, succes in continuare cu blogul.
Nu esti prima care spune de orgoliu…
Servus,Sensule.
NICIODATA nu esti singur!!!
Permanent esti inconjurat de miliarde de oameni cu care poti sa iei legatura daca vrei si care pot sa ia legatura cu tine,daca vrei.
Eventual poti sa-ti induci singuratatea in momentul in care vrei sa te rupi de real pentru ceva special(meditezi,cercetezi,creezi).
Multumesc pentru intimpinare!
Sint sagetator,adica un calator.N-am un loc anume unde sa ma poti gasi,vedea,citi.Unde ma simt bine,mai stau-nu prea mult pentru ca poate deveni,banal,plictisitor pentru mine si pentru cei din jur-dupa care multumesc frumos si mai merg.
Daca pot fi de ajutor cu o vorba,cu placere.
Mult bine si „un nou sens”.
Sa inteleg ca… te fascineaza… un nou sens? 😛
Eu cand ma simt singura imi dau intalnire cu sufletul meu. 🙂
In restul timpului sufletul tau ramine uitat,pierdut,ascuns intr-un album cu poza vechi?
Intrebarea e adresata lui Summer.
😛
Nu e rau…
Cat timp există un alt suflet pe pamant nu vei fi niciodata singur.Exista numai sentimentul de singuratate care ne incearca pe toti la un moment dat.Avem impresia ca suntem singuri cand ne simtim neintelesi,nicidecum ca am fi singuri cu adevarat.Expresia poate avea mai multe sensuri…
Exista un alt suflet….
Hidrogenul fara oxigen nu creaza apa… Pot exista mii de suflete daca nu comunica… degeaba
Uneori suntem singuri,ne simtim singur chiar si atunci cand suntem inconjurati de o mare de oameni.
Exista singuratate.Sufleteasca.
Asa e sincer… uneori cu toate ca mi se spune ca sunt multi cei care vin aici… niciodata nu ma simt mai singur :((
Fizic putem sa nu fim singuri…e greu sa te simti singur printr-o multime de oameni.
E foarte greu…
Ciao, piciule!Mi s-a facut dor de lamentari si am venit sa vad ce se mai serveste la cantina.Sa mai intreb ce mai faci? Sau cum mai esti? Sau stiu deja raspunsul? Kiss
Raspunsul il stii….
Lamentarile fac bine…
Nu esti si nici nu vei fi singur niciodata!
Uneori ma tem….
Nu ai de ce!
De ce? Nu ai de ce !
Singuratatea e un sentiment care ne incearca de multe ori. Esti inchis in ganduri pierdute care reflecta poate durerea. Te simti singur chiar si atunci cand ai pe cineva alaturi. La intrebarea ta as spune ca suntem singuri… atat de singuri incat nu avem aripi de a zbura din acest infern. Ca sa nu existe singuratate, cuvintele scrise de tine va face sa fii implinit, iar citindu-le cineva te va face fericit.
Daca le citeste cineva, aceasta va insemna ca nu sunt singur…
Nu ma fascineaza „un nou sens”,era o modalitate de a-ti spune sa fii mereu tu insuti.
Sa fii asa cum vrei tu,nu cum crezi ca ar vrea altcineva sau cum se zice ca ar trebui sa fii in functie de o situatie data.
Intr-o alta ordine de idei,”un nou sens” in functie de „directie” sau pur si simplu „din nou,dar altfel”?
Mult bine,
de multe ori mam intrebat asta…dar unde raman toate acele persoane care vor sa ne fie alaturi si care ne sunt alaturi? Ei nu sunt vinovati pentru ca noi ne simtim singuri…
Chestia e ca… mereu incercam sa dam vina pe altii… 🙂
Da vina pe mine!