Prima pagină
> ganduri > Nu mai am incredere in oameni…
Nu mai am incredere in oameni…
Am incercat pana acum sa gasesc oameni in care sa am incredere, mi-am dat seama in final ca… acesti oameni sunt perfecti, …oameni perfecti nu exista. Unii dintre cei la care am incercat sa le bat la usa, nu mi-au raspuns, altii m-au lasat singur, altii m-au primit politicos, mi-au fost alaturi, dar „nu m-am descaltat”, am plecat eu…
Acum am inceput sa privesc omul cu ironie, am inceput sa ma privesc cu ironie…
Cu siguranta ca port si eu o vina, ceva din mine imi spune ca ar trebui sa ma retrag, sa uit de toti pentru un timp, nu mai am forta…
Categorii:ganduri
Un nou sens 
Oameni perfecti nu exista, dar oameni in care poti avea incredere exista 😉
titlul meu e acelasi…
Sper in timp sa iti schimbi parerea…
Stii cantecul acela „Increderea-n tine mi-am pus-o, o, Domnul meu” ?
Acolo e toata increderea. El nu te va dezamagi niciodata. Dar asta nu inseamna ca nu exista, vorba lui Angelique, si oameni in care poti avea incredere. Nu sunt multi, dar exista. Si tu stii asta.
Exista dar parca… nu mai doresc nimic
Ma mir cum ai reusit sa crezi in ei pana acum.
…
In general increderea se castiga.Unii oameni cred ca li se cuvine de drept.La fel si respectul.Cred ca nu ai dat peste oamenii potrivit in viata.Nu i-ai gasit pe aceia care merita…nu toata increderea,macar o farama.
Si atunci cand ii gasesti…il gasesti pe acel om care merita sa crezi in el iti doresc putere sa-l stii aprecia si sa-l tii langa tine.
…
Off:Am gasit un astfel de om…Un suflet rar,unul frumos.(Asta ca dovada ca astfel de oameni exista.)
Poate ca timpul va demonstra ca… nu ai gasit…
Hai sa nu fim pesimisti!
Cine ne opreste sa fim altfel?
Pe tine…absolut nimeni.Pe mine…ei,bine,acel suflet frumos care m-a facut sa cred din nou.Eu l-am numit „prieten”.
Prieten sau prietena? 😛
Conteaza?E un suflet frumos,si atat.Daca ti-as spune ca e o prietena as pune punct dupa.Daca ti-as spune ca e un prieten….
Anyway…fara sa ma mai invart in jurul cozii,e un prieten…fara „a” la sfarsit.
😀
Stiam..banuiam ceea ce vei intelege.In primul rand.De aceea nu am mai adaugat nimic.E doar un prieten,Sensule!Asa cum la fel de bine putea sa fie o prietena.
Am inteles 🙂
Acum stiu ca ai inteles!
Ma bucur…
Da-le timp si toti te vor dezamagi. Tu trebuie sa ai incredere intr-o singura persoana: in tine insuti.
Cam asa e… 😦
Ba da, oameni desăvârşiţi există…şi mă îndoiesc să cred că nu ai întâlnit nici măcar unul!
Am intalnit multi, dar… am fost prea slab si nu am mai fost acceptat printre ei… nu toti sunt perfecti..
Iar pentru a nu fi dezamăgit trebuie să nu aştepţi nimic, niciodată, de la nimeni! Dar să nu dramatizăm, totuşi! Nu întotdeauna vei sfârşi prin a fi dezamăgit de ceilalţi.
Sa nu dam verdicte…
Eu as formula intrebarea altfel: De ce oare este atat de greu sa avem incredere unii in altii?
Pentru ca intuim ca mai devreme sau mai tarziu aceasta incredere ne va fi „tradata”, insa cel mai important si cel mai greu lucru este, cum sa trecem peste aceasta „tradare”.
Caci, cine tradeaza o-data, poate trada si-a doua oara … Ce facem mai departe, iertam dar nu uitam?
In cartea: Eduardo Galeano – Memoria focului; era un fragment care mi-a ramas adanc intiparit in minte: Limba Raiului – „Indieni guaraos numesc prietenul cealalta inima; sufletul este soarele din piept; si in loc de iert spun uit”–> un lucru absolut genial, pentru ca una este sa ierti, si alta sa uiti (chiar daca este doar o uitare de fond), si cand te gandesti ca aceste lucruri erau spuse de catre niste oameni care isi puneau pene in cap si dansau ca sa „aduca” ploaia!?
Fragment din: Interviu cu Dumnezeu [O. Paler]
– Ca părinte, care ar fi câteva dintre lecţiile de viaţă pe care ai dori să le înveţe copiii tăi?
– Să înveţe că durează doar câteva secunde să deschidă răni profunde în inima celor pe care îi iubesc…..şi că durează mai mulţi ani pentru ca acestea să se vindece; să înveţe că un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai puţin; să înveţe că există oameni care îi iubesc, dar pur şi simplu încă nu ştiu să-şi exprime sentimentele; să înveţe că doi oameni se pot uita la acelaşi lucru şi ca pot să-l vadă în mod diferit; să înveţe că nu este suficient să-i ierte pe ceilalţi şi că, de asemenea, trebuie să se ierte pe ei înşişi.
Cam aceasi parere/neincredere o aveam si eu despre oameni/lume, insa mi-am dat seama de ceva care m-a facut sa-mi schimb total parerea . . . iti voi spune poate, intr-o alta zi, daca vei vrea sa-mi dai ascultare.
Tradeaza, iarta, uita, si mergi mai departe … !
Sper ca vei asculta cu placere melodia: It can rain all the time.
Frumoasa melodie 😀
N’o sa te condamne nimeni ca nu mai poti avea incredere in oameni; de multe ori ne’o luam in barba de la cei din jurul nostru. Insa ar trebuie sa ai incredere in fortele tale si sa nu te autoironizezi… macar pe tine sa te ai aproape, daca nu pe altii 🙂
Sa traiesc ca un egoist…
Egoistul 😀
stii… de multe ori increderea ne este sfaramata de actiunile persoanelor carora am incredintat-o, dar, intreaba-te, tu nu ai tradat niciodata acea incredere care au avut-o altii in tine?
si, in plus, pentru ce ne mai incredem in ceilalti daca oricum stim ca nu este pretuita si ca, in orice moment, poate fi calcata in picioare?
totusi… daca privim numai partea negativa a acestui sentiment, unde am ajunge? s-ar crea haos, paranoia.
sunt sigura ca nu esti nici primul si, in niciun caz, nu vei fi nici ultimul care se va intreba astfel de lucruri. insa raspunsuri clare nu vei primi. fiecare e subiectiv, iar raspunsul vine din mintea lui, din inima lui, si sunt sigura ca niciunul nu te va satisface. tot ce poti face, un lucru putin cam imposibil pentru tine, fiind un pesimist cu certificat, este sa speri ca ziua de maine va fi mai buna, va aduce schimbari care sa-ti priasca, sa te ajute sa-ti gasesti calea, fiindca acum, din cate observ, esti ratacit.
sper din suflet sa treci peste lupta interioara (pe care ne-o faci cunoscuta prin postarile tale) si sa te stiu cat de cat fericit, macar o boaba de zambet sa-ti vad pe buze, la figurat vorbind, pentru ca pe mess sau pe blog nu-ti pot vedea chipul zambaret :D.
te pup si… >:D<
🙂
Capul sus! Mergi inainte !:*
multumesc…
Stii si eu mereu imi spun ca sunt inconjurata de multi oameni prefacuti si de cele mai multe ori imi spun ca nu merita sa mai am incredere in nimeni , ca pana la urma toti ma vor dezamagi. Mereu spun ca am sa fiu un pic mai rece, mai distanta, mai grijulie cu toate sentimentele care le pun in joc, dar in final imi dau seama ca daca as incerca sa ma rup de toate , nu as mai fi eu. Nu sunt facuta asa sa nu vorbesc , sa nu depun suflet , sa nu fiu alaturi si am invatat sa traiesc cu asta. Astazi chiar daca exista riscul de a fi dezamagita si ranita vreau doar sa fac tot ce imi sta in putiinta pentru a nu regreta dupa aceea, trebuie sa privesti inainte sa fii deschis si dispus sa risti , asa suntem toti, tu, eu si restul lumii : ) . Este greu, dar trebuie sa incercam!
Frumoase ganduri 😉