Trenul vietii…
Azi se va sfarsi totul. Este straniu sa ii vezi pe cei aproape tie pentru ultima data fara ca ei sa o stie. Te uiti in ochii lor, o simpla plecare pana in oras, nimic deosebit, insa tu ii privesti altfel, ai vrea sa plangi dar nu poti, isi vor da seama si nu te vor lasa sa pleci. Nu te vor lasa sa duci la capat ce doresti. Ma intrebi pe cine las acasa?
nu conteaza, este o vorba care spune ca „Domnul va avea grija”, asa ca nu ma tem. Vor fi toti fericiti, si asa uneori ma simteam in plus. Iata-ma acum sezand pe linia ferata, gandindu-ma la ce las in urma. Oare sunt un las ca vreau sa plec de aici? In niciun caz! Las sunt daca doresc sa plec, daca doresc sa continui sa traiesc, sunt un las daca plec… daca fug de tren. Nu mai are rost, deja vine il vad, suiera sa ma dau la o parte dar nu ma dau. Stau ca un copil gandindu-ma ca il voi putea invinge. Mai sunt cativa metri… parca era frumoasa viata nu? Incep sa fac primii pasi, dar e prea tarziu l-am simtit, m-a trantit la pamant. Am inceput sa simt o usoara caldura in crestetul capului, am pus mana era sange… S-a terminat totul. Asta am dorit nu? :)))))
Emil Cioran zicea o data : Nu merită să te sinucizi pentru că întotdeauna o faci prea târziu.
Si inca ceva, poezia pusa de tine pe blog : Lupta vietii a lui George Cosbuc
Sunt putine motive dintr-o enormitate care ar trebui sa ne opreasca din aceasta prostie ii zic eu. Viata merita traita asa cum e ea. Caci sigur stiam ca ai doar una..ce urmeaza nimeni nu s-a intors sa ne spuna.
inseamna ca e prea frumos dincolo. Ce mai asteptam?
Iti propun sa vezi partea ramasa a drumului – e oricum cea mai frumoasa!
http://calindiaconu.wordpress.com/2010/06/19/bulgarush-band-new-release/
care e aceea?
Partea în care trio-ul MUNCĂ-PASIUNE-RĂBDARE va scoate la lumină ce ai tu mai bun :-)!
😀
super! 😉
Grow-up!
Incerc! 😦
Bafta!
>:D<
Pamflet sau…?
sau?
Știi tu.
incercare literara…. mai bine asa 😉
Nu știu de ce, dar nu te cred.
De ce?
Nu pare o incercare literara?
Poate, dar am citit și alte postări și făcând legătura cu aceasta apar niște bănuieli.
Sa se risipeasca! nu e cazul inca 😉
Mă rog, să zicem. Totuși, voi adăuga că exista doar două opțiuni: Dumnezeu și Nimic. Oricare dintre ele ar fi adevărate, un astfel de gest ar fi o eroare și o tragedie.
Stai calm!
Multumesc pentru grija!
E doar o incercare! 🙂
Psihologia sinucigaşului: omul care nu are răbdare să trăiască ceea ce este în plină desfăşurare, nemulţumit de prezent dar fără dorinţa de a-l schimba.
din pacate asa este 😦
Daca tot te intrebai in articol, consider ca este un act de lasitate si de neadaptare.
🙂
Stiu ca nu vrei sa o faci, dar d.p.v. spiritual aceste idei provin din ceva care noi nu putem vedea si care duc la o consecinta tragica : vesnicia petrecuta acolo unde nu vrei sa ti-o petreci!
cine a zis ca eu cred in acea vesnicie?
hmmm… deci nu crezi in vesnicie?… sau mai bine zis… in rai si iad… nope?
Cred in vesnicie… normal, dincolo de asta nu ma pronunt! 😉
pai e rau ca nu te pronunti. ar trebui.! intr-un final nu suntem facuti ca sa mergem „dupa turma” fiecare are dreptul sa afirme ce vrea si ce crede right? eu eram curioasa, dar daca nu te pronunti voi sta in banca mea si mai mult nu ma bag 😛
Inseamna ca la scoala ai fost un elev model :)))))
pai cu mandrie pot spune ca inca sunt :))))
e bine… ma bucur pentru tine…
Si? In continuare? Sunt sigura ca a existat un deja vu,nu stiu de ce imi aminteste de o nastere descrierea acestei lovituri de tren al vietii.
Nu aminteste de nicio nastere din pacate… inca nu. Poate ca niciodata nu va aminti de asa ceva.
O viata optimista e prea simpla…
Aha, si noua nu ne place o viata simpla si optimista.Chestiune de alegere, sa inteleg.
Mie nu imi place o viata optimista… e prea simpla. Chestiune de alegere?! mai conteaza un pic si „istoria vietii personale” 🙂
Istorie scrisa de catre cine?Si te referi la istoria vietii traite pana acum, nu a vietii in intregime pentru ca sunt de acord ca te nasti cu o istorie inscrisa in gene dar care include totodata si puterea de a provoca schimbari si a interveni atat in istoria proprie cat si in istoria altora.
O istorie pana acum, care… incepe din trecut, e traita in prezent, si care dupa mine va urma acelasi curs in viitor… asta daca nu ma loveste ceva prea tare… spre disperarea altora care doresc cu ardoare asta… sa trec la o viziune mai pesimista 😛
Fa ce doresti ,puiule.Mie imi place discutia si ma gandesc sa o continui.Pana la urma, cred ca internetul e totusi un instrument de comunicare foarte la indemana, nu? Dar are mari dezavantaje si unul din ele este ca te ispiteste sa incerci sa pari altfel decat esti, si in acest caz internetul devine o simpla jucarie, te joci cu imaginea ta , cu reactiile celorlalti in caz ca exista,eventual e o fereastra prin care evadezi dintr-o realitate care nu-ti place, un loc unde incerci sa-ti creezi o lume a ta …
?! Nu sunt un altul… o pot spune cei care ma vad zi de zi trist… 😦
Ma surprinde faptul ca o persoana atat de comunicativa si deschisa ca tine se declara trista.Dar tristetea e fascinanta mai ales daca e evidenta si pentru ceilalti.Mi-as dori sa stiu ce varsta ai,poate ai scris undeva pe blog dar eu de-abia l-am luat la rasfoit…
„.Dar tristetea e fascinanta mai ales daca e evidenta si pentru ceilalti” nu inteleg! 😀
Varsta?… nu sunt „pui” 😛
Ceea ce cred este ca esti un bun copil mic si rasfatat,care se vrea iubit si alintat.Sa stii ca asa pari, si apoi dai vina pe tristete…
😛
Of… nu ma intelegi… 😀 :)))
Varsta am trimis-o pe un mail 😛
🙂 Asa-i ca nu? Dar nici nu vreau sa-ti distrug fericirea de fi un neinteles.Nu cunosc nici un geniu care sa fi reusit sa se faca inteles de muritorul de rand 🙂
:)))
Sunt un om… 😛