Copilul din mine…
Nu te teme! Nu mai sunt condus de el… cel putin nu intru totul. Am inceput sa ma conduc eu, sa indepartez copilul din mine, daor ca el e tot acolo in colt, sta la panda gata in orice moment sa preia conducerea cand nu sunt atent. Totusi… cu toata taria mea uneori nu pot rezista gingasiei lui si il mai las putin sa ma conduca pentru ca are un farmec aparte. Il las sa ma conduca… dar e supravegheat de mine.
Fotografia este luata de Aici
Categorii:1, bloguri, bloguri bune, dezamagire, nou, pareri
Un nou sens 
Nu-l ialunga…creste-l,educa-l,fa-l sa fie independent si va pleca singur spre propriile zari,facandu-si propria viata si dandu-ti roadele sale mai tarziu…
Din cand in cand,un transfer de gingasie,puritate,sinceritate,senin nu strica!
😛 stiu ca nu strica… dar nu arat asa cateodata? 😛
cu gingasia aduce bucurie si zambet in suflet, infrumuseteaza o zi grea!
asa e 😉 e nevoie si de gingasie
E bine ca de fiecare data cand ai ocazia sa fii copil,indiferent la ce varsta.Iar gingasia,tandretea sunt sentimente foarte curate si e placut sa le descoperi la o persoana.
😉
Atunci cand se cere maturitate in rezolvarea unor probleme, a te comporta pueril, iti aduce deservicii.
Sa te porti cu cel care-ti greseste, dar iti cere iertare, ca si un copil care se impaca cu colegul de joaca ce l-a imbrancit, si cu o candoare imposibil de mimat, continua jocul, este chiar de apreciat.
Este bine sa fi si adult si copil in acelasi timp. 🙂
e bine… putina gingasie nu strica niciodata
Îl auzi cum râde? El…copilul din tine… Poate alţii îl simt când plânge. Copilul din noi este întoarcerea noastră la Inocenţă. Să nu uiţi asta vreodată. Când nu mai suntem copii, am murit demult!
Cu drag
asa e… paote ca eu inca nu am murit… cu acelasi drag 😉